“Nu te implica prea mult, căci e doar un job!”
Am auzit la rândul meu acest îndemn și cumva, în loc să mă liniștească, mai degrabă m-a alarmat. Nu, nu e doar un job, e jobul meu, e locul unde petrec 10 ore pe zi, locul în care las energie, mă încarc la rândul meu, leg relații, cresc, învăț, întreb, răspund, caut, ajut și sunt ajutată, încerc, creez, duc acasă energie bună (uneori și nervi), dar, când trag linie, balanța între efortul depus și satisfacțiile rezultate e una mai mult decât echitabilă. Și atunci știu că nu e doar un job.
Locul de muncă e acela care, pe lângă faptul că te ajută să îți plătești ratele la final de lună, te maturizează, te scoate din rutina zilnică și te ajută să intri într-un altfel de circuit, care, chiar dacă e obositor, are rolul lui bine stabilit. Biroul e plin de energie, uneori pozitivă, alteori mai asimilezi și energie negativă, însă de tine depinde în mare măsură să îți făurești oaza de bine. E clar că trebuie să-ți placă ceea ce faci, apoi, e foarte importantă echipa din care faci parte și mediul în care ești nevoit să muncești. E incredibil câtă putere are fiecare membru al unei echipe de a schimba dinamica, energia și de a aduce starea de bine. Majoritatea candidaților care vin la discuțiile inițiale spun că și-ar dori să găsească o echipă deschisă, caldă, în cadrul căreia să se poată exprima liber. Nimic mai frumos! Nu știu însă câți dintre ei își dau seama că stă în puterea lor să-și câștige acea libertate de exprimare și să-și creeze acel mediu prietenos. Fii tu fața zâmbitoare atunci când echipa trece printr-un moment mai dificil sau când aveți o zi în care parcă nimic nu se leagă. Nu cred că ajută doar să vii cu așteptări înalte la un nou loc de muncă, să vrei ca din prima zi toată echipa să te iubească și în scurt timp să te poți simți “ca acasă”. E clar că e nevoie de timp pentru a te conecta cu oamenii din jur, pentru a-i înțelege și pentru a te putea raporta la ei într-o manieră care să-i facă să se simtă bine. Până la urmă, felul în care îi faci să se simtă contează mult mai mult decât ceea ce verbalizezi către ei.
Vrei să te simți bine zi de zi, asta e cert, îți personalizezi biroul (aduci poze cu cei dragi de acasă, cana preferată), asculți muzică la căști în timp ce lucrezi la o prezentare, faci orice numai să fii bine. Și totuși, ce se întâmplă de nu reușești să te bucuri de ziua de luni? Dacă îți întrebi colegii ce fac la început de săptămână, majoritatea vor spune: “Bine”…cu jumătate de gură, sau…”încerc să mă trezesc”, “să îmi intru în ritm”… sună familiar, așa-i? De ceva vreme încoace, ziua de luni îmi aduce bucurie, zău așa! Și asta pentru că încerc să-mi setez în fiecare săptămână un țel, pentru care muncesc cu drag din prima zi: să închid un anumit proces de recrutare, să îmi ajut un coleg nou, să gândesc un nou proiect de dezvoltare. În plus, chiar îmi iubesc și îmi respect meseria și pentru efortul și energia depuse zi de zi se întorc înzecit către mine feedback-uri frumoase. Până la urmă, tot de la oameni îmi iau bucuria unei zile de luni, satisfacția că am făcut ceva, cât de mic, care pentru altcineva a contat enorm. Dacă reușești să vezi importanța și impactul pozitiv al muncii tale asupra celorlalți, atunci ai găsit bucuria unei zile de muncă, indiferent că e început sau sfârșit de săptămână. Așa cum îți faci planuri de weekend, pe care abia aștepți să le pui în practică, la fel poți încerca să-ți faci “planuri” și la birou.
Și nu, nu e doar un job, e parte importantă și consistentă din viața ta, pe care e păcat să o irosești într-un loc care nu-ți place, făcând ceva ce nu-ți aduce nimic mai mult decât un salariu la final de lună. Jobul îți influențează viața și dincolo de programul de lucru, poți resimți stres sau satisfacție și în weekend sau în concediu, așa că trebuie să faci alegerile cu mare băgare de seamă. E prea scurtă viața să faci ceva ce nu-ți place.
Hai cu ziua de luni!