emotii job colegi departament schimbare atasament loialitate

Plouă cu emoții!

Oamenii – ei sunt motivul pentru care te legi de o companie ani de-a rândul, rămâi fidel, în ciuda nemulțumirilor pe plan financiar sau în ciuda creșterii constante a volumului de muncă. Te atașezi de echipă, legi prietenii, înveți să împarți nu doar sarcini de muncă, ci și bucurii personale sau neîmpliniri și te trezești deodată că locul de muncă devine un spațiu prietenos, unde poți fi tu însuți.  Nu știi când, nu știi de ce, dar la un moment dat realizezi că dincolo de proiectele frumoase la care ai luat parte sau de beneficiile oferite lună de lună, cel mai mult îți pasă de colegi, de cei cu care râzi zi de zi, cu care muncești cot la cot și cu care împarți pauzele de masă. Dacă ar fi să mă gândesc la momentele în care am schimbat jobul, îmi amintesc că cel mai greu mi-a fost să mă despart de oamenii cu care am lucrat – nu mi-a fost teamă de schimbarea profesională în sine, ci mai degrabă de faptul că poate nu voi mai avea norocul să dau peste colegi atât de “umani”. Și, da, cred cu tărie că avem nevoie de umanitate la locul de muncă, indiferent de rolul pe care-l ocupăm sau de scopul pe care ni-l setăm odată cu schimbarea.

Am întâlnit oameni care au petrecut 10, 15, 20 de ani în aceeași companie și care încă merg cu drag la birou. Probabil că au avut și ei momente în care au vrut sa renunțe, dar, odată depășite, continuă povestea loialității. O fi bine? Ce valoare adăugată mai poți aduce unei companii după 20 de ani? Cred că e vital ca atunci când petreci foarte mulți ani alături de același angajator să schimbi rolurile, departamentele, să poți acumula în mod vizibil de la un an la altul. Altfel, dacă rămâi fidel doar pentru că ai un loc “cald” sau pentru că ți-ai creat un confort, nu te ajuți nici pe tine, nici compania. Evoluția vine odată cu schimbarea, cu acceptarea de noi provocări și cu procesul de învățare continuă, fie că o faci în cadrul aceleeași companii, fie în organizații diferite. În oricare din aceste situații, e important să te conectezi la ceilalți, să creezi și să dezvolți relații, astfel încât să colaborezi eficient. Din ce în ce mai mult vorbim despre inteligența emoțională, mai importantă decât expertiza tehnică sau chiar decât IQ-ul. Este vorba practic despre conștientizare de sine, autodisciplină și empatie, astfel încât să poți gestiona în mod constructiv relațiile cu toți cei cu care ajungi să interacționezi atât la birou, cât și în viața personală. În recrutare, începem să punem din ce în ce mai mult accent pe competențele soft, pe atitudine, pe abilitatea de a învăța și de a relaționa cu ceilalți, în detrimentul expertizei tehnice. O persoană cu un nivel ridicat de inteligență emoțională se va integra rapid într-un colectiv nou, va reuși să lucreze ușor cu ceilalți și va schimba dinamica echipei.

Oricât de sofisticată, de inovatoare sau de rigidă ar fi o companie, totul se rezumă în final la oamenii care fac parte din ea – cu emoțiile, ambițiile, temerile, dorințele lor. Locul de muncă e în primul rând despre oameni, despre echipă, despre puterea de a-i influența în mod pozitiv pe ceilalți, în așa fel încât să creezi un mediu de lucru stabil, care să-ți poată oferi confortul emoțional necesar. Atunci când vine momentul schimbării, luăm decizii raționale de cele mai multe ori, sau așa ne place să credem, însă nu ar trebui să subestimăm niciodată puterea emoțiilor, care ne influențează fiecare mișcare, comportament sau acțiune zi de zi, fie că ne dăm seama de asta sau nu. Dincolo de argumente logice, pro și contra, de evaluări obiective sau de bile albe și bile negre, stau emoțiile, care oferă parcă mai mult farmec acțiunilor noastre și ne aduc cele mai intense trăiri. Plouă zi de zi la birou (nu, nu s-a spart nicio conductă), plouă cu emoții, unele vizibile, altele abia perceptibile sau aproape de nesesizat, dar trăim cu emoții și asta ne “colorează” tot timpul. Ploaia asta e bună, e roditoare și nu necesită umbrelă. Bine, cu toții avem momente când simțim să îmbrăcăm haina de ploaie, încercând să ascundem emoțiile, să nu ne lăsăm atinși, însă, până la urmă, nici cea mai impermeabilă haină nu te lasă complet uscat în urma unei rafale. Fie că e cod galben sau cod roșu de emoții, important e să încerci ca pe cele negative să le convertești în pozitive, astfel încât să se îmbine frumos cu raționalul si să-ți coloreze viața la birou.

87 Comments

Faci un comentariu sau dai un răspuns?